ALTFEL.info

Am vãzut un clip mic, pe YAHOO, în care este surprinsã erupţia unui vulcan aflat pe fundul oceanului. Tone de magmã încinsã aruncatã în adâncuri, ca şi magma ce este aruncatã în vãzduh

de vulcanii tereştri, care ne înmãrmuresc, ne uimesc şi ne înspãimântã. Si totuşi, cel ce prezenta secvenţele filmate sub apã le descria ca fiind “mãreţe”, ca fiind o manifestare a “grandorii”, etc. Pãi, eu cred cã numai o fiinţã mãreaţã poate aprecia laudativ un fenomen care-i poate primejdui propria existenţã. Numai o fiinţã mãreaţã poate pune mãreţia altor fiinţe, sau fenomene, mai presus de propria-i existenţã.

Problema este-câţi oameni sunt mãreţi? Cãci, dacã am fi toţi precum cel ce prezenta acea erupţie, multe nenorociri nu s-ar fi petrecut şi mult mai bine ne-am fi înţeles unii cu alţii! Nenorocirea este cã mulţi oameni nu numai cã nu apreciazã ceea ce este mãreţ la alţii, dar mai încearcã sã şi distrugã acea mãreţie, în loc s-o aprecieze. Din pãcate, fenomenul se petrece şi vis-a-vis de mãreţia naturii.