ALTFEL.info

De vreo doi-trei ani, vreau-nu vreau, tot ajung prin tribunale. Mai întâi, m-am dus sã mã bat cu ãia care ar fi trebuit sã mã apere, dar ei trecuserã în tabãra mârşãviei şi trãgeau d-acolo în mine. Pe urmã, cu diverse acte. Ba sã mi le verifice, ba sã le autentifice, ba sã le avizeze, ba sã le…

pieptene, cred, cã altceva nu m-am prins ce le-or fi fãcut. Elementul comun al tuturor acestor peregrinãri prin tribunalele Patriei a fost acela cã toţi, dar toţi, judecãtorii erau…judecãtoare. Si am întâlnit vreo duzinã! Si procurorii, care nu ştiu de ce erau şi ei nelipsiţi de acolo, erau tot…procuroare. Pãi, sã mã ierte dumnealor, duduile, eu de la femei ştiu cã ele sunt mai temãtoare, lor li se mai face şi fricã, mai au şi emoţii, se mai şi înroşesc, se mai şi îndrãgostesc, se mai şi fâstâcesc, mai au şi migrene, mai au şi…ştiu ele, nu trebuie sã le spun eu, mai rãmân şi gravide, stare cu totul deosebitã de restul vieţii. Cum Dumnezeu sã fie ele “nesimţitoare şi reci”, aşa cum zic ele cã “e bãrbaţii”? Iar dacã nu eşti aşa, cum Dumnezeu sã mai şi înţelegi situaţia menţinându-te neutru faţã de toate taberele implicate? Si dacã nu reuşeşti sã fii “nesimţitor şi rece”, cum Dumnezeu sã descoperi unde se aflã, totuşi, dreptatea? Sã fim serioşi, fetelor! Nu zic sã vã duceţi la strung neapãrat, nu cã ar fi sub demnitatea voastrã ci pentru cã e destul de complicat şi strungul, da’ de ce Dumnezeu nu vã ocupaţi voi de treburile alea în care tocmai faptul cã vã înroşiţi, cã vã fâstâciţi, cã vã îndrãgostiţi, cã vã temeţi, v-ar favoriza? Pãcat de voi, credeţi-mã! Nu ştiţi care-s treburile alea? Pe bune!?! Doar nu vreţi sã-mi sugeraţi sã-mi deschid eu firmã de...fete! Adicã, sã le-nvãţ eu pe fete la ce sunt ele cu mult mai bune decât bãieţii, dacã nu descoperã singure, iar mãmicile lor nu le învaţã. Si chiar nu glumesc, chiar nu sunt ironic. Pentru cã ele sunt  superioare în multe, nu trebuie neapãrat sã ţinã morţiş sã aibã pânã şi...mustãţile mai tari ca ale bãieţilor!